Azi dimineata, intr-o sedinta cu un client mi-am amintit de un pasaj din Craiasa Zapezii a lui Andersen: baiatului i-au intrat cioburi in ochi si inima a început sa-i inghete; si pe masura ce inima ii ingheta, el devenea din ce in ce mai inteligent…
Fetița a pornit in cautarea lui. Evident, inima lui trebuia salvata de la inghet.
O pledoarie interesanta pentru inteligenta emotionala, pentru inteligenta ecologica, pentru dragoste, pentru intelepciunea supraordonata inteligentei.
Virgil Rîcu - Psihoterapie psihanalitica 