A gandi in prezenta altcuiva – cum ajuta si de ce e important

Una din experientele profunde pe care psihoterapia le ofera este aceea de a gandi in prezenta altcuiva.

In ce fel este asta important? Cum ajuta? Nu te poti descurca si singur? Chiar e necesar?

Pentru inceput, sa spunem ca este un avantaj.

Daca interesul tau e sa faci mici ajustari in planul dezvoltarii personale, “sa inoti in apa mica”, a gandi in prezenta unui psihoterapeut iti ofera cel putin oportunitatea de a primi un feedback – un feedback menit sa iti atraga atentia asupra a ceva ce scapa rutinelor tale mentale. Ai sansa de a nu te mai invarti in cerc.

Daca intentionezi sa te avanti in ape mai adanci sau daca te simti deja luat(a) de curenti emotionali puternici si vrei sa ajungi din nou la mal, sa simti pamantul solid sub picioare, atunci da, a gandi in prezenta unui psihoterapeut este necesar.

De ce?

Din cauza fricii.

Expertii in teoria atasamentului accentueaza importanta unui fapt pe care-l poate observa oricine.

Un copil de cativa ani, in prezenta mamei, va fi mult mai curajos in a explora mediul inconjurator decat atunci cand este singur. Pentru ca, in prezenta mamei, se simte in siguranta.

Mama, pentru ca el are incredere in ea (ca va fi acolo pentru el, ca nu va pleca, ca il va proteja la nevoie), functioneaza ca o baza de siguranta.

Un adolescent pasionat de munte, interesat sa exploreze un traseu nou si periculos, se va simti mai linistit stiind ca exista un prieten dispus sa i se alature. Pentru ca are incredere in acest prieten, curajul lui creste. Prietenul functioneaza, de asemenea, ca o baza de siguranta.

In mod similar, cand vine vorba de a-ti explora trairile emotionale, de a inota in ape tulburi, ai nevoie de cineva alaturi care sa functioneze ca o baza de siguranta.

Lorena, 32 ani, traieste foarte dificil momentele cand sotul ei pleaca in delegatie si o lasa singura cateva zile.

Incearca tot felul de strategii pentru a-si tine mintea ocupata (ramas peste program la serviciu, dat iama in frigider, uitat la seriale cu cat mai multe sezoane etc) si, nu de putine ori, roaga o prietena sa doarma peste noapte la ea.

In prezenta prietenei, simtindu-se mai in singuranta, Lorena se mai relaxeaza putin si poate vorbi cu aceasta despre faptul ca are stari de anxietate cand sotul e plecat si ca „ii este urat sa stea singura”… dar nu merge mai departe de atat.

In sedinta, in prezenta psihoterapeutului, simtindu-se si mai in siguranta, isi poate permite sa simta si sa verbalizeze furia teribila pe care i-o creeaza absentele sotului. Mai mult, poate chiar accesa amintiri de mult uitate, legate de experiente dureroase din copilarie in care mama o lasa singura peste noapte pentru a se duce fie la lucru, fie la petreceri.

Lorena poate face aceste lucruri pentru ca, mergand de ceva timp in terapie, a capatat incet-incet incredere: atat in proces, cat si in psihoterapeut. In cabinet se simte acum suficient de in siguranta pentru a-si da voie sa simta lucruri pe care pana atunci le blocase in mod sistematic, sa gandeasca lucruri care pana atunci o infricosasera si sa accepte adevaruri dureroase legate de propria persoana si de alte persoane importante pentru ea pe care pana atunci le respinsese.

Vindecarea si evolutia in psihoterapie sunt rezultatul unor procese care au loc nu numai la nivel cognitiv, cat mai ales la nivel emotional.

Pentru a intra in contact cu propriile sentimente (si a simti ca viata trece prin tine si nu pe langa tine) este nevoie ca mecanismele de aparare sa se relaxeze.

Iar mecanismele de aparare se relaxeaza pe masura ce frica se diminueaza, pe masura ce incepi sa te simti in siguranta in prezenta unei persoane calme, care e interesata sa inteleaga, nu sa judece, si care – prin atitudinea sa – iti da incredere. Incredere ca, desi dificile si infricosatoare, emotiile tale pot fi simtite, intelese si, in final, depasite. Incredere ca te poti deschide in fata vietii si a ceea ce are ea de oferit.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s