Psihanaliza este acea forma de psihoterapie care concepe vindecarea ca pe o consecinta directa a reinstaurarii adevarului. In demersul psihanalitic, care nu este nici pe departe facil si nici de scurta durata, pacientul invata sa intre in contact cu adevarul din el insusi, cu acea parte din el insusi care este autentica, nesupusa minciunii si falsificarii.
Se spune ca adevarul doare. In multe cazuri, este adevarat. In toate cazurile, adevarul elibereaza. Oamenii sufera pentru ca ei reprima adevarul, spune psihanaliza. Pentru ca se mint si se agata de minciunile si iluziile lor. (Am putea spune ca iluziile sunt asemenea zaharului rafinat. Dulci, dar extreme de nocive pentru sanatatea organismului).
In procesul necesar, dar imperfect al socializarii, pentru a se proteja pe sine si pentru a-i multumi pe ceilalati, copilul invata sa minta si apoi sa se minta pe sine. Ulterior, ajunge sa creada el insusi minciunile pe care si le spune, creand din ce mai mult spatiu pentru automistificare si autofalsificare. Rezultatul : fie un adult prafuit si plafonat, luptandu-se din rasputeri cu sentimentul ratarii, fie un adult “puternic”, realizat social, dar teribil de nefericit, cu ganduri suicidare, fie un pacient fidel al cabinetelor de psihiatrie.
De ce este atat de important sa fim in contact cu adevarul din noi, cu sinele nostru autentic ? Pentru ca, asa cum spunea un celebru psihanalist, Winnicott, sinele nostru adevarat este sursa vitalitatii si a creativitatii. Numai cand suntem sinceri cu noi insine, lucrurile devin clare, avem acces la intuitii profunde si la propria noastra creativitate.
Virgil Rîcu - Psihoterapie psihanalitica 