Poveste despre psihoterapie sau de ce imi place psihoterapia psihanalitica

Putem asemui psihicul unui om cu o casă cu multe, foarte multe camere. Poate cu un castel, sună mai frumos. Pe unele camere le cunoaștem, le folosim zilnic. În altele nu am intrat niciodată.

Unii oameni folosesc în mod obișnuit doar 2 camere, alții 10. Cu cât folosim mai multe camere, cu atât folosim mai multe resurse, dezvoltăm mai multe capacități, experiența noastră de viață este mai bogată. La asta se referă creșterea, autocunoașterea, dezvoltarea personală: la folosirea cât mai multor camere. Și ar fi frumos să funcționăm la capacitate maximă, nu-i așa?

Pe unele camere le-am mobilit noi înșine – mobila din aceste camere reprezintă achizițiile noastre în plan intelectual, afectiv, relațional. Alte camere au fost mobilate de alții pentru noi – aici găsim ceea ce părinții, bunicii, învățătorii, prietenii, agresorii etc au pus în noi.

Raportul dintre numărul camerelor mobilate de noi și cel al camerelor mobilate de alții definește gradul nostru de inițiativă, raportul activism/ pasivitate, lider/ subordonat, independență/ dependentă, autenticitate/ inautenticitate.

A conștientiza înseamnă să aducem lumină în camerele castelului nostru. Prin conștientizare devenim mai luminoși.

Încă din copilăria timpurie, folosim multe camere pentru a depozita amintirile experiențelor noastre, împreună cu trăirile asociate acestora. Multe camere conțin amintiri fericite, iar stările asociate acestora sunt stări resursă. Ne întoarcem în aceste camere de fiecare dată când avem nevoie să intrăm în contact cu resursele noastre.

Alte camere conțin amintiri neplăcute sau chiar traumatice, iar emoțiile asociate acestora (frică, furie, ură etc) devin proprii noștri “dragoni interiori”. Inima nu ne da ghes să ne confruntăm cu acești « monștri » și căutăm să ferecam cât mai bine ușile acestor camere. Mai mult, în plimbările prin castelul nostru, evităm să ne apropiem de aceste camere pentru a nu auzi zgomotele produse de acești dragoni în încercările lor de a sparge ușa.

Dacă zgomotele devin prea puternice pentru a mai putea fi ignorate, teama că acești dragoni vor reuși să spargă ușa ne determină să apelăm la ajutorul unui psihoterapeut.

Cele mai multe psihoterapii ne vor ajuta să punem cât mai multe zăvoare la aceste uși, să le dublăm sau să le zidim. Să ne folosim de resursele pe care le avem pentru a ține monștrii închiși. Și chiar vom reuși-pentru un timp. Spun pentru un timp, căci la un moment dat toate aceste eforturi ne vor epuiza forțele.

Oricum, trebuie să avem în vedere faptul că, acele camere care întemnițează dragonii rămân ocupate, nu le putem folosi …pentru a depozita comori, de exemplu; sau pentru a pofti oaspeți dragi să rămână peste noapte. Dar cui îi mai pasă de asta când dragonul stă să dea năvală peste noi?

Psihoterapia psihanalitică propune altă viziune. Ea spune stăpânului casei: “Cu cât mai multe camere rămân ocupate, cu atât capacitatea ta de a răspunde provocărilor vieții va fi mai redusă. Asta conduce inevitabil la alte experiențe negative și implicit la alți dragoni care vor trebui să fie întemnițați în alte camere. Și astfel, din ce în ce mai multe camere ale tale vor fi folosite pentru a întemnița dragoni.”

Ce-i de făcut?

Soluția propusă de psihoterapia psihanalitică este ca stăpânul casei să se antreneze pentru a înfrunta dragonii și a-i convinge să părăsească casa.

Antrenamentul va fi lung și dificil. Stăpânul casei va trebui să se disciplineze, să-și antreneze atenția și capacitatea de autoobservare, să-și asume responsabilitatea ptru gândurile, spusele și faptele sale.

Apoi, când va fi pregătit, va deschide câte o ușă și va înfrunta dragonul din spatele ei. Va începe cu cel mai slab dragon și va termina cu cel mai puternic.

Fiecare cameră cucerită va adăposti astfel o resursă. Și fiecare dragon cucerit îi va face un dar: propria lui energie + o lecție importantă despre viață. Stăpânirea de sine merge mână în mână cu înțelepciunea.

7 thoughts on “Poveste despre psihoterapie sau de ce imi place psihoterapia psihanalitica

  1. Theorema

    Ar trebui sa mai scrieti articole, scrieti foarte bine, convingator, profesionist, nu ati mai postat nimic din 2009 sau mi se pare? Felicitari!

  2. Tudor

    Pentru cei care-si pierd putinul timp cotrobaind prin singura “camera” cunoscuta si a carei impunatoare biblioteci nu le-a starnit interesul, restul “camerelelor” oferite de “specialistii” in psihanaliza nu fac decat sa le mareasca arealul cotrobairii inutile.

    Fara sa-l gasesti in complicatul labirint al putinului caruia ii este captiv, de unde trebuie sa-l extragi si sa-i oferi alternative real viabile, clientul este indreptatit sa considere ca diplomele si titlurile obtinute ne definesc a fi un alt tip de excroci care vand iluzii.

    Te rog sa reanalizezi “spusele”(vezi materialele) profesorilor pe care-i “citezi” si sa-mi ierti interventiile.

    Cu placere.

    1. Maria - Corina Bacalearos

      Este adevarat ca uneori am avut si eu senzatia cotrobairii inutile in cufarele din dotare ( eu nu am castel), dar am trait fascinatia experientei! De cele mai multe ori insa, in ultima vreme, am constatat ca alternativele real viabile exista pup si simplu, nu trebuie sa mi le extraga si sa mi le ofere cineva, ci doar sa ma bucur eu de descoperirea lor…:)
      Dar, spuneti si dvs., asta nu-i munca? Chiar daca e si distractie! :))
      Astazi sunt vesela pentru ca e ziua mea si ma maturizez cu inca un an!
      Ceea ce va doresc si dvs., cititorilor, cu drag! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s