De ce imi place buddhismul
Din cate inteleg eu, promisiunea pe care o face introspectia buddhista este urmatoarea:
Cand incepem sa privim in interiorul nostru, initial vom vedea bullshitt-urile (lacomie, gelozie, invidie, furie, resentimente, ura etc). Daca gasim puterea de a renunta la bullshitt-uri, treptat va aparea lumina. Incepem sa ne iluminam.
Paradoxul este ca, odata ajuns in aceasta lumina, iti dai seama ca nu este nimic personal acolo: toti oamenii poseda in ei aceasta lumina, e doar acoperita cu impuritati. Nimic personal, nimic cu care sa te mandresti. Nimic cu care sa te diferentiezi. Nici un orgoliu pe care sa trebuiasca sa il hranesti.
E eliberator. Cu cuvintele lui Buddha: este eliberator sa lasi povara jos. Caci este teribil de impovarator sa faci permanent eforturi de a-ti incarca ego-ul cu medalii, de a demonstra ca poti ( sa ai realizari, sa te certifici etc), de a demonstra ca meriti (ce?), ca esti important (pentru cine?).
Virgil Rîcu - Psihoterapie psihanalitica 